Scrisoarea Anei

Bună!

Sunt total de acord cu voi în ceea ce privește subiectul avortului. Și totuși, eu însămi am avut unul. A fost cel mai greu lucru pe care a trebuit să fac în toată viața mea, și vreau să vă spun ce mi s-a întâmplat.

Prietenul meu și cu mine ne-am îndrăgostit, am avut relații sexuale și am rămas însărcinată. Mama a observat că ceva nu era în regulă și m-a dus la doctor, care mi-a spus că eram însărcinată în șase săptămâni. Auzind asta, mama mi-a spus că va trebui să fac un avort, fixând și data. La clinică, am vorbit cu un consilier care mi-a spus că copilul nu va putea fi adoptat. La cine puteam să apelez? Tata și mama nu voiau să aibă nimic de-a face cu sarcina mea. Mi-au interzis să mă mai întâlnesc cu prietenul meu, iar clinica mi-a spus că nu va putea fi adoptat copilul din cauza originilor lui. Lăsați-mă să vă pun o întrebare: ce ați fi făcut în locul meu? Nu aveam unde să mă duc și niciun ban. M-ați fi luat în casa dumneavoastră? Ați fi plătit taxa la doctor și toate cheltuielile?

Îmi doresc să nu fi făcut niciodată acel avort. Îmi amintesc că m-am uitat la doctor când a terminat operația și l-am văzut punând copilul într-o pungă de plastic, pe care a aruncat-o la coșul de gunoi. Vă puteți imagina cât de mult doare acest lucru? Ați pierdut vreodată pe cineva pe care-l iubeați până în profunzimile ființei voastre? Eu am avut această experiență și știu cum este.

Nu sunt mândră de ce am făcut.

Știu că sunt unele femei cărora nu le pasă de copilul lor. Ar putea face și cinci avorturi pe an, fără să le intereseze, dar nu este și cazul meu. Îmi păsa de copilul meu și, dacă aș fi avut unde să mă duc sau aș fi cunoscut pe cineva căruia să-i pese de mine și de copilul meu, poate că nu s-ar fi întâmplat asta. Copilul meu ar fi trebuit să se nască în luna asta.

Încă mă doare de fiecare data când aud vorbindu-se despre un avort. Mă afectează și mă întristează profund de fiecare dată. Ceea ce vreau să vă spun e că ”face mai mult rău decât v-ați putea vreodată imagina”.

Mulțumesc că ați citit scrisoarea asta. Gândiți-vă la ce am spus. Vă opuneți avortului, dar sunteți dispuși să ajutați voi înșivă femei sau adolescente care nu au bani și nu au unde să se ducă? Vă veți gândi la asta, vă rog?

Vă mulțumesc,

Ana